Coropișnița – ce este, unde trăiește și cum poate fi combătută?

heiko haller nabcjwd6p90 unsplash

Cuprins

Coropișnița – ce este, unde trăiește și cum poate fi combătută?

Coropișnița Gryllotalpa gryllotalpa, cunoscută și sub numele de taun sau greierele pământului, este o specie de insectă foarte interesantă și specializată. Acest mic arahnid, cu corpul său compact și asemănător cu o târâtoare, trăiește în soluri umede și bogate în materie organică, unde își desfășoară activitatea subterană. 

Gryllotalpa gryllotalpa este renumită pentru abilitatea sa de a săpa tuneluri subterane complexe și pentru activitatea sa de hrănire, care include consumul de rădăcini și alte materii vegetale. Acest articol explorează în detaliu caracteristicile și comportamentul acestei specii fascinante, precum și impactul său asupra ecosistemelor și agriculturii.

Unde trăiește coropișnița?

  • Coropișnița Gryllotalpa gryllotalpa poate fi găsită într-o varietate de habitate, dar în general preferă solurile umede și bogate în materie organică.
  • Această specie poate fi întâlnită în zonele de câmpie, păduri, zone mlăștinoase și grădini, acolo unde condițiile de sol sunt favorabile pentru săparea tunelurilor subterane și hrănirea sa.
  • De obicei, coropișnița trăiește în soluri cu un conținut semnificativ de umiditate, precum cele de lângă râuri, pâraie sau lacuri.
  • Este important de menționat că coropișnița este prezentă în diferite părți ale lumii, inclusiv în Europa, Asia și America de Nord, și poate varia în funcție de specie și regiunea geografică specifică.

Cu ce se hrănește coropișnița?

  • Coropișnița Gryllotalpa gryllotalpa este un insectivor specializat și se hrănește cu o varietate de materiale organice găsite în sol.
  • Principala sursă de hrană pentru această specie include:
    • Rădăcini de plante: Coropișnița este cunoscută pentru capacitatea sa de a hrăni cu rădăcini de plante.
    • Insecte mici: Pe lângă rădăcinile de plante, coropișnița poate mânca și insecte mici sau alte organisme mici găsite în sol.
    • Materie organică în descompunere: Specia poate hrăni și cu materie organică în descompunere găsită în sol, cum ar fi frunzele căzute sau alte resturi vegetale.

Ce culturi sunt foarte afectate de coropișniță?

Ce culturi sunt foarte afectate de coropișniță?

Sursa foto

Coropișnița Gryllotalpa gryllotalpa poate avea un impact negativ asupra mai multor tipuri de culturi agricole. Printre culturile care sunt foarte afectate de coropișniță se numără:

  • Culturile de rădăcinoase: Coropișnița este cunoscută pentru hrănirea sa cu rădăcini de plante, cum ar fi cartofii, morcovii, sfecla și alte legume rădăcinoase. Atacurile asupra acestor culturi pot duce la pagube semnificative și la scăderea producției.
  • Culturile de plante cu tulpini subterane: Specia poate săpe tuneluri subterane care pot afecta culturile cu tulpini subterane, cum ar fi țelina, rădăcinoasele sau bulboasele, cum ar fi ceapa și usturoiul.
  • Ierburi și cereale: Coropișnița poate hrăni și cu rădăcinile plantelor de ierburi și cereale, cum ar fi grâul, secara și porumbul, ceea ce poate reduce producția agricolă.
  • Legumele în general: Această insectă poate afecta o gamă variată de legume, inclusiv roșiile, ardeii, vinetele și altele, prin hrănirea cu rădăcinile acestora.
  • Plantele ornamentale: În grădinile și pepinierile decorative, coropișnița poate săpa galerii subterane și să hrănească cu rădăcinile plantelor ornamentale, cauzând deteriorarea acestora.

Cum poate fi combătută coropișnița?

  • Utilizarea capcanelor: Se pot instala capcane în sol pentru a prinde și a elimina coropișnițele adult sau larvele. Aceste capcane pot fi realizate din materiale precum cutii de carton sau containere îngropate în sol și umplute cu apă. Coropișnițele căzute în capcană nu vor putea ieși și vor fi eliminate.
  • Gestionarea solului: Schimbarea practicilor de gestionare a solului poate ajuta la reducerea infestării cu coropișniță. Menținerea unui nivel adecvat de umiditate în sol și evitarea solurilor prea umede pot face mediul mai puțin favorabil pentru această specie. De asemenea, rotația culturilor și îngroparea rămășițelor vegetale în sol pot ajuta la reducerea populației de coropișniță.
  • Utilizarea inamicilor naturali: Anumite specii de păsări, mamifere și alte nevertebrate pot hrăni cu coropișnițele sau pot ajuta la reducerea populației lor. Promovarea biodiversității în jurul culturilor poate contribui la menținerea acestor inamici naturali.
  • Tratamente chimice: În unele cazuri, pot fi utilizate pesticide pentru a controla populația de coropișniță. Este important de notat că această opțiune ar trebui să fie utilizată cu precauție și în conformitate cu regulamentele locale, deoarece pesticidele pot avea un impact negativ asupra mediului înconjurător și pot afecta alte organisme nedorite.
  • Monitorizarea regulată: Agricultorii și grădinarii ar trebui să monitorizeze regulat culturile lor pentru a detecta semnele infestării cu coropișniță. Detectarea precoce poate permite implementarea unor măsuri preventive sau de combatere mai eficiente.
  • Practici preventive: Întrucât coropișnița se hrănește cu rădăcini, se pot lua măsuri preventive pentru a proteja rădăcinile plantelor, cum ar fi utilizarea materialelor de acoperire a solului sau instalarea bariere subterane pentru a descuraja accesul coropișnițelor la rădăcini.

Cum îți dai seama că grădina ta are coropișnițe?

Pentru a identifica prezența coropișnițelor în grădina ta, poți să fii atent la semnele și simptomele specifice:

  • Tunele subterane: Coropișnițele săpa tuneluri subterane pentru a-și căuta hrană. Dacă observi mici galerii sau crăpături în sol sau rădăcini care par să fie atacate, aceasta ar putea fi un semn al prezenței coropișnițelor.
  • Pământ răscolit: Coropișnițele pot răscoli solul în căutarea hranei. Dacă observi solul săpat sau mormane de pământ proaspăt răscolit în jurul plantelor, acesta ar putea fi un indiciu al activității coropișnițelor.
  • Plante afectate: Coropișnițele se hrănesc cu rădăcini de plante, iar plantele afectate pot prezenta semne de slăbire sau deteriorare. Plantele pot părea că se ofilesc, au frunze galbene sau se dezvoltă mai slab decât ar trebui.
  • Prezența insectelor: În timpul căutării hranei, coropișnițele pot scoate insecte mici și alte organisme din sol. Dacă observi prezența insectelor sau a altor nevertebrate la suprafața solului, acesta ar putea fi un efect al activității coropișnițelor.
  • Sunete nocturne: Coropișnițele sunt active în special noaptea și pot produce sunete caracteristice, asemănătoare cântecului unui greier. Dacă auzi astfel de sunete în jurul grădinii în timpul nopții, acesta poate fi un indiciu al prezenței coropișnițelor.
  • Observarea directă: Dacă ai bănuieli că grădina ta este afectată de coropișnițe, poți să faci o observație directă. Poți să verifici solul în jurul rădăcinilor plantelor pentru a vedea dacă găsești coropișnițe sau urme ale activității lor.

Cum previi infestarea cu coropișnițe?

  • Gestionarea solului: Menținerea unui mediu neprielnic pentru coropișnițe poate ajuta la prevenirea infestării. Asigură-te că solul are un nivel adecvat de umiditate, evitând suprairigarea care poate favoriza aceste insecte. De asemenea, îngroparea corespunzătoare a rămășițelor vegetale poate reduce atractivitatea solului pentru coropișnițe.
  • Rotația culturilor: Prin alternarea culturilor pe aceeași parcelă de teren, poți limita construcția de populații de coropișnițe. Această practică poate ajuta la ruperea ciclului de viață al acestor dăunători și la prevenirea acumulării acestora într-o zonă specifică.
  • Utilizarea bariere subterane: Instalarea de bariere subterane, cum ar fi foliile de plastic sau plăcile de metal, în jurul plantelor poate descuraja coropișnițele să se apropie de rădăcinile acestora. Asigură-te că aceste bariere sunt încastrate suficient de adânc în sol pentru a preveni săparea coropișnițelor sub ele.
  • Utilizarea materialului de acoperire a solului: Acoperirea solului cu paie, mulci sau alte materiale poate face mai dificilă săparea coropișnițelor. Acest lucru poate proteja rădăcinile plantelor și poate reduce riscul de infestare.
  • Monitorizarea regulată: Efectuarea unei monitorizări regulate a grădinii poate ajuta la detectarea precoce a semnelor infestării cu coropișnițe. Dacă observi semnele activității lor, poți lua măsuri preventive sau de combatere imediate.
  • Folosirea inamicilor naturali: Promovarea biodiversității în grădină poate atrage păsări, broaște, șopârle și alte organisme care hrănesc cu coropișnițele sau care pot ajuta la menținerea populației acestora la niveluri scăzute.
  • Evitarea supraaglomerării plantelor: Plantarea prea densă a plantelor poate crea un mediu ideal pentru coropișnițe, permițându-le să se ascundă și să se hrănească cu rădăcinile mai ușor. Asigură-te că plantele sunt spațiate corespunzător pentru a reduce atracția pentru aceste dăunători.
  • Utilizarea capcanelor: Instalarea capcanelor poate ajuta la capturarea și eliminarea coropișnițelor adult sau larvele acestora înainte ca acestea să provoace pagube semnificative culturilor.

Ce insecticide se folosesc pentru coropișnițe?

Ce insecticide se folosesc pentru coropișnițe?

Sursa foto

Pentru a controla infestarea cu coropișnițe Gryllotalpa gryllotalpa, se pot utiliza unele insecticide specifice. Este important să reții că utilizarea insecticidelor ar trebui să fie o opțiune de ultimă instanță și să fie efectuată cu atenție, ținând cont de regulamentele locale și de impactul asupra mediului înconjurător. Iată câteva dintre insecticidele care pot fi utilizate pentru controlul coropișnițelor:

  • Carbamate: Insecticidele pe bază de carbamate, cum ar fi carbaryl, pot fi eficiente împotriva coropișnițelor. Acestea acționează prin afectarea sistemului nervos al insectelor.
  • Organofosforice: Insecticidele organofosforice, cum ar fi diazinon, malathion sau chlorpyrifos, pot fi, de asemenea, eficiente împotriva coropișnițelor. Ele acționează prin inhibarea enzimelor necesare pentru funcționarea normală a sistemului nervos al insectelor.
  • Piretroizi: Piretroizii, cum ar fi permetrin sau cypermethrin, sunt insecticide care pot fi utilizați împotriva coropișnițelor. Acestea acționează asupra sistemului nervos al insectelor și pot fi folosite sub formă de pulberi sau spray-uri.
  • Neonicotinoide: Aceste insecticide, cum ar fi imidacloprid sau clothianidin, sunt eficiente împotriva unor specii de coropișnițe. Cu toate acestea, neonicotinoidele sunt controversate din cauza impactului lor potențial asupra polenizatorilor, cum ar fi albinele.
  • Insecticide biologice: Există și insecticide biologice, care sunt mai prietenoase pentru mediul înconjurător. De exemplu, nematodele entomoparazite pot fi utilizate pentru a controla larvele de coropișnițe.

Coropișnițele sunt periculoase pentru om?

Coropișnițele Gryllotalpa gryllotalpa nu sunt considerate periculoase pentru oameni. Aceste insecte sunt în general inofensive și nu reprezintă o amenințare directă pentru sănătatea sau siguranța oamenilor.

Cu toate acestea, coropișnițele pot cauza daune culturilor agricole și grădinilor, ceea ce poate afecta în mod indirect oamenii prin reducerea producției agricole și a disponibilității alimentelor. De asemenea, activitatea lor de săpare a tunelurilor subterane poate duce la modificări ale solului și poate afecta rădăcinile plantelor.

Asemenea multor insecte, coropișnițele pot avea potențialul de a transmite boli sau paraziți, dar acest lucru este foarte rar și nu reprezintă o amenințare semnificativă pentru oameni.

Deși coropișnițele pot fi dăunătoare pentru culturi și plante, ele nu sunt considerate periculoase pentru oameni din punct de vedere al sănătății sau siguranței. Cu toate acestea, este important să gestionăm infestările de coropișnițe pentru a proteja culturile agricole și grădinile.

Postări asemănatoare

henry lai 8vspwgu 87s unsplash

Afide – ce sunt, unde trăiesc și cum pot fi eliminate

Timp de citit: 13:39 min

Afidele, cunoscute și sub denumirea de păduchi verzi, reprezintă o categorie de insecte mici și moi, adesea considerate dăunătoare în agricultură și horticultură. Aceste mici creaturi se găsesc pe o…

Vezi articolul
ahmad kanbar clxomutgi0k unsplash

Cârtița și impactul asupra culturilor. Cum pot fi combătute cârtițele?

Timp de citit: 10:50 min

Cârtița, un mic mamifer subteran, face parte din familia Talpidae și este cunoscută pentru abilitatea sa remarcabilă de a excava tunele și galerii intricate în sol. Aceste creaturi cu aspect…

Vezi articolul