Cârtița, un mic mamifer subteran, face parte din familia Talpidae și este cunoscută pentru abilitatea sa remarcabilă de a excava tunele și galerii intricate în sol. Aceste creaturi cu aspect neobișnuit sunt adesea asociate cu subteranul și sunt recunoscute pentru aptitudinile lor de săpători pricepuți. Deși cârtițele sunt animale solitare și eluzive, ele joacă un rol crucial în ecosistemul lor, contribuind la aerisirea și îmbunătățirea calității solului.
Unde trăiesc cârtițele?
Cârtițele trăiesc într-o varietate de medii subterane din întreaga lume. Ele pot fi găsite în regiuni cu soluri nisipoase, argiloase sau pământ negru, de la zonele de câmpie la cele montane și chiar în zonele de coastă. Aceste mamifere se adaptează la diferite tipuri de sol, ceea ce le permite să se răspândească într-o gamă largă de habitate.
De obicei, cârtițele își construiesc teritoriile subterane, unde sapă galerii și tunele pentru a-și găsi hrană și pentru a se adăposti de prădători și de condițiile meteo extreme. Aceste teritorii pot varia în dimensiune, de la câteva metri pătrați până la sisteme complexe de tunele care se întind pe mai multe hectare.
În general, cârtițele preferă să trăiască în locuri cu acces la resurse alimentare, cum ar fi rădăcini de plante, insecte și larve de insecte. Ele pot fi găsite și în grădini, câmpuri agricole și păduri, unde se hrănesc cu diverse organisme subterane. Cu toate acestea, datorită modului lor de viață subteran, ele rămân adesea invizibile ochiului uman și sunt mai bine cunoscute prin semnele activității lor sub pământ decât prin observarea directă.
Ce sunt mușuroaiele de cârtiță?
Cârtițele construiesc mușuroaiele pentru a-și crea teritorii subterane și pentru a-și asigura accesul la resurse alimentare. Aceste mușuroaie îndeplinesc mai multe funcții importante pentru cârtițe:
- Adăpost și protecție: Mușuroaiele oferă un adăpost sigur împotriva prădătorilor și condițiilor meteo extreme. Galeriile subterane oferă un loc în care cârtițele pot să se adăpostească de animalele care le vânează, precum șerpi sau lilieci. De asemenea, ele le protejează de temperaturile extreme din suprafața solului.
- Hrană și depozitare: Cârtițele folosesc mușuroaiele pentru a accesa hrana. Ele sapă galerii în sol în căutarea rădăcinilor de plante, insectelor și larvelor de insecte, iar mușuroaiele le permit să ajungă la aceste resurse alimentare. De asemenea, cârtițele pot să depoziteze hrana în camere speciale ale sistemului lor de tunele pentru a o consuma mai târziu.
- Comunicare și teritorii: Mușuroaiele pot avea mai multe intrări și ieșiri, iar cârtițele le folosesc pentru a comunica între ele și pentru a marca teritoriile. Ele pot lăsa mirosuri sau semne chimice pentru a-și anunța prezența sau pentru a atrage un partener reproductiv.
Cârtița – alimentație
- Rădăcini de plante: Cârtițele săpă în sol pentru a ajunge la rădăcinile plantelor, pe care le consumă. Ele pot să mănânce o gamă largă de plante, inclusiv iarbă, rădăcini de flori și legume.
- Insecte: Cârtițele se hrănesc cu insecte și larve de insecte pe care le găsesc în sol. Aceasta poate include gândaci, viermi, termite și alte mici organisme subterane.
- Nevertebrate acvatice: Unele specii de cârtițe pot să mănânce nevertebrate acvatice, cum ar fi crustacee și larve de insecte, dacă acestea sunt disponibile în apropierea sistemului lor de tunele.
- Rădăcini și tuberculi: Cârtițele pot să se hrănească și cu rădăcini și tuberculi, cum ar fi cei de cartofi sau sfeclă, atunci când aceștia sunt prezenți în sol.
- Materie organică în descompunere: Unele cârtițe se hrănesc cu materie organică în descompunere, contribuind astfel la procesul de compostare a resturilor organice din sol.
Cârtița – Care sunt cele mai afectate culturi?
Cârtițele pot cauza daune semnificative în agricultură, deoarece sapă galerii și tunele în sol, distrugând rădăcinile plantelor și afectând astfel producția agricolă. Cu toate acestea, culturile cele mai afectate de cârtițe pot varia în funcție de regiune și de specia de cârtițe care este prezentă. Culturile care sunt adesea afectate de cârtițe sunt:
- Legume și plante rădăcinoase: Cârtițele pot să cauzeze daune semnificative culturilor de legume și plantelor rădăcinoase, cum ar fi morcovi, cartofi, sfeclă și ceapă. Ele săpă galerii în jurul rădăcinilor acestor plante, ceea ce poate slăbi sau distruge complet recolta.
- Cereale: Culturile de cereale, cum ar fi grâul, orzul și ovăzul, pot fi, de asemenea, afectate de cârtițe. Aceste mamifere pot săpa galerii în solul în care cresc cerealele, ceea ce poate afecta dezvoltarea și producția acestora.
- Plante de grădină și flori: În grădini, cârtițele pot cauza daune plantelor ornamentale, arbuștilor și altor plante de grădină. Ele pot să sape galerii sub plantele din grădină, ducând la slăbirea sau moartea acestora.
- Plante furajere: În agricultura zootehnică, cârtițele pot afecta culturile de plante furajere, cum ar fi lucerna sau trifoiul, care sunt utilizate pentru hrana animalelor.
Cum pot fi combătute cârtițele?
Există mai multe metode pentru a combate cârtițele și pentru a reduce pagubele pe care le pot cauza culturilor și grădinilor. Este important de menționat că eficacitatea acestor metode poate varia în funcție de specia de cârtiță și de gradul de infestare. Iată câteva modalități comune de combatere a cârtițelor:
- Utilizarea capcanelor: Se pot folosi capcane subterane speciale pentru a captura cârtițele. Aceste capcane constă în containere îngropate în sol, cu o intrare care duce la o cameră captură. Cârtițele intră în capcană și nu mai pot ieși. Acesta este un mod non-invaziv și uman de a controla populația de cârtițe.
- Bariere subterane: Instalarea unor bariere subterane din materiale precum plasă de sârmă sau plăci de plastic poate împiedica cârtițele să intre în anumite zone sau culturi. Aceste bariere trebuie să fie amplasate în jurul culturilor sau grădinilor pentru a le proteja.
- Produse chimice și substanțe de descurajare: Există produse chimice și substanțe de descurajare care pot fi utilizate pentru a îndepărta cârtițele sau pentru a le face să părăsească anumite zone. Cu toate acestea, aceste produse trebuie utilizate cu atenție, deoarece pot avea un impact asupra mediului și a altor organisme.
- Controlul biologic: Unele specii de păsări, mamifere și insecte sunt prădătoare naturale ale cârtițelor. Încurajarea acestor prădători sau introducerea lor în mediu poate ajuta la controlul populației de cârtițe.
- Rotirea culturilor și managementul solului: Rotirea culturilor și gestionarea adecvată a solului pot reduce atractivitatea unui teren pentru cârtițe. Schimbarea tipului de cultură pe parcursul anilor poate împiedica acumularea de cârtițe într-o anumită zonă.
Impactul cârtițelor asupra culturilor
Cârtițele pot avea un impact semnificativ asupra culturilor agricole și grădinilor, iar acest impact poate fi negativ. Principalele moduri în care cârtițele pot afecta culturile includ:
- Distrugerea rădăcinilor plantelor: Cârtițele sapă galerii și tunele în sol, iar acest comportament poate duce la deteriorarea sau distrugerea rădăcinilor plantelor. Acest lucru poate slăbi plantele, împiedicându-le să se dezvolte corespunzător și să producă recolte sănătoase. În cazuri severe, cârtițele pot compromite complet recolta.
- Întreruperea aprovizionării cu apă: Săparea galeriilor de către cârtițe poate perturba fluxul de apă în sol. Acest lucru poate face ca apa să se scurgă mai rapid din sol, ceea ce poate duce la uscarea rapidă a rădăcinilor plantelor și la lipsa de apă în sol pentru plante.
- Deteriorarea tuburilor de irigații și a sistemelor de drenaj: Cârtițele pot săpe în jurul tuburilor de irigații și a sistemelor de drenaj subterane, ceea ce poate duce la deteriorarea acestor infrastructuri agricole. Aceasta poate provoca scurgeri de apă sau inundații în terenurile agricole.
- Pierderi: Impactul cârtițelor asupra culturilor poate duce la pierderi semnificative de recoltă, ceea ce poate afecta negativ veniturile fermierilor și producția de alimente.
- Costurile de combatere: Combaterea cârtițelor poate implica costuri semnificative pentru fermieri, deoarece pot fi necesare investiții în capcane, bariere subterane sau alte metode de gestionare a cârtițelor.
Specii de cârtițe care trăiesc în România
În România, există mai multe specii de cârtițe care trăiesc în diferite regiuni ale țării. Printre cele mai comune specii de cârtițe din România se numără:
- Cârtița comună (Talpa europaea): Aceasta este una dintre cele mai răspândite specii de cârtițe în Europa și poate fi găsită într-o varietate de habitate, de la câmpii până la zone montane. Cârtița comună are o coadă scurtă și un bot larg și este adaptată la viața subterană.
- Cârtița de apă (Galemys pyrenaicus): Această specie de cârtiță preferă zonele umede și se găsește în principal în regiunile montane ale României, în apropierea cursurilor de apă și a zonelor mlăștinoase. Este bine adaptată pentru a trăi în medii acvatice și este recunoscută pentru membrele sale adaptate pentru înot.
- Cârtița cu ochi mici (Talpa caeca): Această specie de cârtiță este mai rară și trăiește în pădurile de foioase și mixte ale României. Este caracterizată de ochii mici și de botul ascuțit și este adaptată la săparea galeriilor în sol.
- Cârtița cu labe mari (Talpa montana): Această specie se găsește în regiunile montane ale României, în special în zonele de pădure. Ea este cunoscută pentru membrele anterioare puternice, care o ajută să sape galerii în sol.
- Cârtița de munte (Talpa stankovici): Asemănătoare cu cârtița cu labe mari, această specie se găsește în zonele montane ale României și are membre anterioare bine dezvoltate pentru săparea galeriilor.
Cum știi că grădina ta are cârtițe?
Există câteva semne și indicii care pot să indice prezența cârtițelor în grădina ta. Dacă observi unul sau mai multe dintre aceste semne, este posibil să ai cârtițe în grădină:
- Mușuroaie: Cârtițele construiesc mușuroaie sau teritorii subterane pentru a-și crea adăposturi și a accesa resursele alimentare. Mușuroaiele apar ca umflături mici de pământ pe suprafața solului. Acestea pot avea mai multe intrări și ieșiri.
- Galerii subterane: Cârtițele săpa galerii și tunele sub pământ pentru a se deplasa și a căuta hrană. Dacă vezi deschideri mici în sol sau linii de umplutură în jurul rădăcinilor plantelor, acestea ar putea fi semne ale galeriilor cârtițelor.
- Plante deteriorate: Cârtițele pot cauza daune plantelor prin săparea și distrugerea rădăcinilor acestora. Dacă observi că plantele tale prezintă semne de slăbiciune, cum ar fi frunzele vătămate sau plante care se ofilesc fără o cauză aparentă, aceasta ar putea fi un semn al prezenței cârtițelor.
- Scăderi ale nivelului apei în sol: Dacă observi că nivelul apei în sol scade rapid, acest lucru poate fi un semn că cârtițele săpă galerii subterane care permit apei să se scurgă mai repede.
Cârtița este un mic mamifer subteran cu o serie de adaptări remarcabile la viața subterană. Aceste creaturi sapă galerii și tunele complexe în sol, contribuind la aerisirea și îmbunătățirea calității acestuia.
Cu toate acestea, cârtițele pot avea și un impact negativ asupra agriculturii și grădinilor, distrugând rădăcinile plantelor și cauzând daune culturilor. În ciuda aspectului lor subteran și a naturii lor eluzive, cârtițele joacă un rol important în ecosistem și sunt exemple fascinante de adaptări ale vieții la condiții subterane. Controlul populației de cârtițe și gestionarea adecvată a acestora pot ajuta la minimizarea impactului lor asupra mediului și a culturilor.
