Soiurile stravechi de mar inseamna patrimoniu genetic, istorie culinara si o paleta de arome pe care merele standardizate ale supermarketurilor nu o mai pot egala. In 2025, interesul pentru diversitate se reface: conform FAOSTAT, productia mondiala de mere se mentine in jur de 95–97 milioane tone, iar organizatii precum ECPGR si USDA pastreaza mii de accesii pentru a proteja varietatile istorice. In randurile urmatoare prezentam cateva dintre cele mai apreciate soiuri stravechi si de ce merita sa revina in livezi si pe masa noastra.
Ce inseamna un soi stravechi si de ce conteaza astazi
Prin soi stravechi intelegem o varietate de mar introdusa si cultivata inaintea erei cultivarilor moderni standardizati (aprox. inainte de mijlocul secolului XX), mentinuta prin selectie traditionala, adesea in livezi familiale. Importanta acestor soiuri sta in adaptarea lor locala, in gustul divers si in rezistentele naturale la boli. In 2024–2025, WAPA a estimat productia UE la circa 11,4 milioane tone, dominata de cateva soiuri comerciale. In acest context, soiurile stravechi raman raritati in comert, dar sunt valorizate in piete locale, cidrarie artizanala si gastronomie. FAO/FAOSTAT confirma ca, desi productia globala este stabila, baza genetica din lantul comercial este ingusta, de aceea retele precum ECPGR si banci de germoplasma (ex. USDA NPGS Geneva, cu peste 6.000 accesii Malus) sunt cruciale. In Europa, sistemul EURISCO coordonat de ECPGR inventariaza peste 10.000 accesii de Malus domestica, oferind material pentru regenerarea livezilor traditionale si pentru programe de ameliorare cu tinta pe rezilienta climatica si aroma autentica.
Calville Blanc d’Hiver – aristocratul din Franta secolului XVII
Calville Blanc d’Hiver este un soi francez mentionat in secolul XVII si celebrat in picturile olandeze ale epocii, recunoscut pentru profilul sau aromatic delicat si pulpa fina. Forma nervurata a fructului ii confera o alura distincta, iar coaja galbena cu nuante verzi capata adesea rosu pal la expunerea la soare. In bucatarie, este un etalon al placintelor si tartelor: pulpa isi pastreaza structura, dezvoltand un parfum discret citric-vanilat. In conditiile actuale, cand bucatariile redescopera deserturile de terroir, Calville redevine relevant. Mai mult, utilizatorii casnici il apreciaza pentru depozitare: pastreaza calitati gustative luni intregi in beciuri reci. Institutii precum RHS si colectiile USDA il includ drept referinta in segmentul “culinary dessert”.
Detalii cheie pentru cultivatori si gurmanzi
- Origine: Franta; prime mentiuni in anii 1600; recunoscut in repertorii pomologice clasice europene.
- Utilizare: excelent pentru patiserie, compoturi, sucuri gourmet; buna rezistenta la gatire.
- Recoltare: toamna tarziu; se imbunatateste la gust dupa cateva saptamani de pastrare.
- Vigoare: copac de vigoare medie spre mare, prefera soluri fertile si expunere sudica.
- Context 2025: prezent in colecțiile ECPGR si in cataloagele unor pepiniere artizanale; cererea creste in segmentul horeca farm-to-table.
Gravenstein – mere timpurii cu aromatica de vara nordica
Gravenstein, aparut in spatiul scandinav-german in secolele XVII–XVIII, este un soi de vara timpurie, cu fructe mari, dungate, parfumate. A devenit simbol in Danemarca si Germania de Nord si a traversat Atlanticul, fiind cultivat in Statele Unite (California, Pacific Northwest) pentru sucuri si cidru. In 2025, interesul pentru mere timpurii redevine relevant in piete locale, iar Gravenstein ofera un profil dulce-acrisor, foarte suculent, ideal pentru consum imediat si pentru musturi artizanale. Desi nu este campion la pastrare, compenseaza prin productia timpurie si calitatea exceptionala a sucului, aromei si texturii. Organizatii precum Slow Food au promovat Gravenstein in anumite regiuni pentru valoarea sa culturala, iar in cataloagele USDA NPGS exista mai multe clone istorice. Pentru pomicultorii mici, Gravenstein poate functiona ca magnet de sezon timpuriu, contribuind la diversificarea ofertei si la fidelizarea consumatorilor care cauta gusturi nebanale.
Antonovka – etalonul est-european al rezistentei si al cidrului
Antonovka, originar din Rusia si raspandit in Europa de Est, este numele unei familii de clone si tipuri traditionale recunoscute pentru vigoare, rusticitate si aroma acida, potrivita pentru cidru, suc si conserve. Acest soi a devenit o resursa genetica esentiala in ameliorare datorita adaptarii la ierni aspre si soluri diverse. In multe colectii publice, inclusiv in retelele ECPGR, Antonovka serveste drept portaltoi franc si material de referinta. In 2024–2025, cand rezilienta la stres climatic devine criteriu-cheie, Antonovka atrage atentia pentru robustetea sa si pentru aroma “proaspata” pe care o aduce in cupajele de cidru artizanal. Pentru gospodari, avantajul este dublu: un mar care suporta frigul si o materie prima foarte buna pentru conserve de iarna.
Repere tehnice si culturale
- Origine: Rusia; raspandire istorica in Belarus, Ucraina, Polonia si Tarile Baltice.
- Utilizari: cidru, suc, compot, muraturi dulci-acre; consum in stare proaspata pentru amatorii de aciditate.
- Adaptare: ierni reci, soluri sarace; copaci de vigoare mare, longevivi.
- Pastrare: medie; dezvolta note parfumate dupa cateva saptamani de depozit.
- Resurse: prezent in banci de germoplasma (USDA NPGS, ECPGR); recomandat in mixurile de cidru pentru structura acida.
Cox’s Orange Pippin – standardul britanic al desertului fin
Cox’s Orange Pippin, selectionat in Anglia in 1825, a devenit referinta europeana pentru mere desert cu textura fina si aromatica complexa (citric, floral, usor condimentat). Desi productia poate fi capricioasa si sensibilitatea la boli necesita atentie, gustul ramane inegalabil pentru multi cunoscatori. In 2025, cand segmentul premium gourmet cauta diferentiere, Cox’s devine o carte de vizita pentru mici pomicultori si piete scurte. Royal Horticultural Society continua sa-l recomande colectiilor istorice, iar pepinierele specializate mentin clone selectionate pentru o productie mai stabila. In UE, retelele ECPGR/EURISCO includ multiple accesii de Cox’s, permitand conservarea liniilor diverse. Pentru consumatorul avizat, Cox’s ofera o experienta organoleptica multilayered ce depaseste majoritatea cultivarilor uniformi ai retailului modern si reunește istoria cu rafinamentul.
Bramley’s Seedling – campionul placintelor si al bucatariei de familie
Descoperit in 1809 in Nottinghamshire, Bramley’s Seedling este cel mai cunoscut mar de gatit din traditia britanica. Fructele mari, cu aciditate ridicata si continut mare de pectina, se transforma la cuptor intr-o crema catifelata, facand din placintele “apple pie” o referinta. Desi mai putin potrivit pentru consum ca desert comparativ cu alte soiuri, Bramley excelleaza in bucatarie si in procesare: sosuri, jeleuri, piureuri. In 2025, segmentul de panificatie si patiserie artizanala se extinde in toata Europa Centrala si de Est, iar cererea pentru soiuri de gatit creste. Colectionarii si scolile culinare readuc Bramley in prim-plan pentru retete clasice, iar organizatii precum RHS il mentioneaza in topurile pentru uz culinar. Pentru livezile mici, Bramley livreaza o destinatie clara a productiei, cu valoare adaugata in conserve de iarna si in cofetarie.
Grupul Renetelor (Reinette) – eleganta europeana de secol XVIII–XIX
Sub umbrela “Reinette/Renet” se aduna mai multe soiuri istorice europene, printre care Renet de Canada, Renet de Champagne, Renet de Orleans. In Romania, “Renetul” a fost asociat adesea cu merele de iarna cu pulpa ferma si parfum discret, excelente la pastrare. Renetele se disting prin echilibrul dulce-acrisor si prin versatilitate: desert, sucuri limpezi, tarte. In 2025, cand lanturile scurte si piata gastronomica redescopera terroir-ul, Renetele revin natural in meniu. In cataloagele ECPGR si in arhivele USDA/Geneva, mai multe clone de Renet sunt conservate, ceea ce ajuta la refacerea tufelor genetice si la testarea rezistentei la boli sub presiunea climatica actuala. Pentru micii producatori, Renetele pot asigura sezonalitate lunga datorita pastrarii excelente in spatii reci si aerisite.
De ce sa alegi o Reneta in 2025
- Versatilitate culinara: de la desert la copt, suc si cidru linistit.
- Pastrare foarte buna: multe Renete trec iarna cu pierderi minime de calitate.
- Profil aromatic clasic european, apreciat de bucatari si cofetari.
- Disponibilitate in colectii publice (ECPGR, USDA), facil de regasit ca material altoi.
- Potential de pret premium in piete locale si in patiserii artizanale.
Gravenita de toamna: Jonathan si prietenii sai din secolul XIX
Desi nu la fel de vechi ca Renetele clasice, Jonathan (sec. XIX, SUA) este deja un soi istoric, mult raspandit in Europa Centrala si de Est, inclusiv in Romania. Culoarea rosie intensa si gustul echilibrat l-au facut popular in livezi traditionale si in retete de sucuri. In 2025, Jonathan este interesant ca “punte” intre soiurile foarte vechi si cele moderne, demonstrand cum un cultivar de secol XIX poate ramane relevant intr-o piata in cautarea autenticitatii. Din perspectiva pomologica, Jonathan aduce o fructificare buna si un profil de zaharuri/aciditate potrivit pentru consum si procesare usoara. In retelele de conservare, accesii de Jonathan sunt comune si servesc ca material de comparatie in proiecte ECPGR privind calitatea la depozitare si comportamentul postrecoltare. Pentru amatorii de traditie, Jonathan ramane un “gust al copilariei” ce merita readus in livezile familiale.
Soiuri romanesti vechi sau aclimatizate istoric: Poinic, Cretesc, Renet de Canada
Pe langa importurile vechi europene, in livezile istorice romanesti se regasesc soiuri pastrate local sau aclimatizate de generatii: Poinic (cunoscut in Ardeal si in zona Bistrita), Cretesc (forme rosii sau galbene, cu coaja usor brumata) si Renet de Canada, cultivat de multa vreme in Moldova si Transilvania. Aceste soiuri nu apar mereu in cataloage comerciale mari, dar sunt prezente in colectii publice si private. Reteaua Institutului de Cercetare-Dezvoltare pentru Pomicultura Maracineni (ICDP) si statiuni precum Voinesti sau Bistrita intretin colectii de germoplasma in camp, contribuind la conservarea si evaluarea lor. In 2025, proiecte sustinute la nivel european prin ECPGR incurajeaza inventarierea soiurilor locale si schimbul de material altoi. Pentru piete scurte si turism gastronomic, Poinic si Cretesc ofera poveste si autenticitate, iar Renet de Canada aduce garantia unei ierni cu mere aromate si usor de pastrat.
Ce ar trebui sa stii inainte sa le plantezi
- Adaptare locala: Poinic si Cretesc sunt cunoscute pentru robustete in zone colinare si pentru toleranta la soluri variate.
- Utilizari multiple: bune de masa, pentru compoturi si sucuri; Renet de Canada este excelent la pastrare si copt.
- Material de plantare: cauta surse verificate; contacteaza statiuni din reteaua ICDP Maracineni sau pepiniere membre ECPGR.
- Piata: povestea locala permite pret premium in piete agroalimentare si in ospitalitate cu specific regional.
- Conservare: prin plantare in livezi scolare si comunitare contribui la prezervarea patrimoniului genetic local.
Date actuale despre diversitate si unde gasim material autentic
In 2025, tabloul diversitatii merelor este mai clar datorita institutiilor internationale. FAOSTAT indica un platou al productiei globale in intervalul 95–97 milioane tone, cu China drept principal producator si UE in jur de 11–12 milioane tone anual (WAPA a estimat circa 11,4 milioane tone pentru sezonul 2024). La nivel de patrimoniu, literatura pomologica mentioneaza circa 7.500 de soiuri de mar denumite la scara globala, iar retelele ECPGR/EURISCO listeaza peste 10.000 de accesii Malus domestica in colectii europene. In SUA, colectia USDA NPGS de la Geneva, NY, include peste 6.000 accesii de Malus (aprox. 2.500+ soiuri de mar), furnizand material pentru cercetare si altoire. In Romania, reteaua ICDP Maracineni si statiuni partenere mentin colectii de referinta, iar colaborarea cu ECPGR faciliteaza schimbul de resurse. Practic, oricine doreste sa replanteze soiuri stravechi are astazi acces, prin institutii publice si pepiniere specializate, la material vegetal autentic, trasabil si adaptat obiectivelor gospodariei sau fermei.
